Un mic sumar, al zilelor trecute:
Luni: 9.00 trezirea, mama era deja imbracata de oras. Dupa ce mananc aflu cu mirare ca mergem amandoi la Biserica-fiind Sf. Ilie. Nu obisnuia sa mearga la Biserica decat la evenimente majore, Craciun, Pasti, sau vreo pomeana. Imbracata in fusta de lungime medie, acceptabil in biserica, da cu tricou prea scurt (sau ce era..ma rog)-se vedeau bratele goale. La intrare ca de obicei – nu ca asa era imbracata, ci din instinct toate babele isi intorc capu’ sa vada si sa barfeasca pe cine intra in Biserica.
O linistea sufleteasca ma prinde de fiecare data cand imi ridic ochii spre pictura detaliata si de jur in prejurul zidurilor, parca un fel de patura mare de culori asezata frumos pe toate laturile, nelasand ochiului niciun petec gol, neinsufletit. Preotul este nou, da canta destul de bine. La cantat e un tanar blond, cu vreo 2-3 ani mai mic decat mine, dar cu o voce groasa care, daca nu il vezi, lasa impresia ca sunt mai multi batrani la microfon, nu un tanar. Nestiind mai multe cantece, la un moment dat se opreste, popa nostru zicandu-si rugaciunile in soapta-trec cateva secunde …
“-De ce taci ma, nu stii canta?” :))) toata lumea era cu zambetul larg pe buze; nimeni nu se astepta ca parintele sa strige dupa el sa cante:))
In incheiere, parintele ne vorbeste de vremurile de azi, la propriu, de legatura cu Sf. Ilie si leaga destul de frumos cuvintele si totodata stiintific. Porneste de la Sf. Ilie, de la pacate, cum noi ca oameni insetati de materialism, de pofte trupesti, murdarim fara sa ne pese pamantul dat de Dumnezeu. Prin poluare, distrugerea stratului de ozon, incalzire globala (a dat si unele detalii referitor la consumul mare de combustibil al avioanelor-sute de kg, poate chiar mii de kerosen) Nu cred ca din tinerii prezenti s-ar fi asteptat careva sa auda detalii tehnice de la un preot invarsta:)
Dupa-amiaza ies ca varumeu si cu alex la o tura scurta de mtb. A fost frumos, chiar daca n-am facut nici 20% dintr-o tura de weekend, in Brasov, alex obosind f repede. Si bicicleta lui de asemenea:), la intoarcere am zis ca mergem la un izvor de langa oras sa ne hidratam, norocul nostru a fost ca eram pe drum de cartier si am reusit dupa 15min de cautare sa gasim rotita schimbatorului, de la DHS…cred ca numele spune totul despre calitate…
Marti sau miercuri aflu din nou, ca mama il inseala pe tata, la propriu. Nu ca ar fi prima data, da macar sa isi dea silinta sa musamalizeze mai bine treaba, fata de mine. Ce-o fi crezand ca am, 8-9 ani, nu ma prind. Desi sunt slabe sansele ca tocmai ea sa intre pe un blog , nu neaparat al meu zic sa-ti fie rusine daca citesti randurile astea, si inca un motiv in plus ce imi asigura viitorul departe de voi. Sa nu uit detaliul, ca de obicei vb la telefon cu mine in camera cu un amic…imi dau seama dupa scuzele pe care i le insiruie lui pt a iesi afara seara-de data asta merge la plimbare cu bicicleta.
Certurile de rigoare zilnice, cum ca nu invat, ca de ce stau pe pc prea mult, nu le-am mai pus…am si matreata de la atata stres. Ce difera fata de acum un an, cand nu aveam nicio scapare? un gand, o speranta, care ma bate in fiecare zi, in fiecare dimineata, si o evadare de lumea asta infecta totodata, si anume plecarea spre occident, pe bicicleta, alaturi de Anton Duma-daca ma primeste bineinteles:D
